nu de la Tetelu, de la mine.

17 July 2006
scriu. de ce scriu? de chef. mare chef de scris. urmează alte inepţii. Lectură!

Cum sugera un prieten acum vreo doua zile, in viata vin momente in care te-apuca, ireversibila, o stare de contemplare a tot ce e injurul tau. Si incepi sa in juri entuziast cand vezi multitudinea de lucruri care merge. Pentru ca vrem nu vrem, trebuie sa recunoastem: in tara asta treburile merg lin, spre lin-absolut. Tramvaiele merg fara jena, calatorii merg fara bilet, microbuzele merg mai mult stând. Old Times-ul e in curatenie generala, Motorul merge in aceeasi directie, iar Master esti numai daca mergi cu insotitor. Vremea de afara merge si ea, pic-pic, pic-pic. Doar pustietatea orasului pare sa incomodeze, dar o data pe an parca merge si cate-o chestie din asta.
Azi, dupa mic dejun am avut impresia ca ceva merge invartindu-se, sau altfel spus, tinzând spre infinit. Analizand suprafata de joc, am realizat ca e haos total. Pe birou stateau la un loc pixuri, monede, pastile de ţânţari, hartii, o agrafa, maţe de la casti si un webcam a carui utilitate nu-mi e nici acum prea clara. Ce-ar mai fi de spus.. cd-urile nu mai incapeau in suporturi, iar blugii necesitau o spalare urgenta. Sa nu mai aducem in discutie perechea de sosete de sub scaun, stătută.
Intreg tabloul asta s-a reflectat in mine, oarecum. Dupa amiaza am renuntat la o bila, din cauza ca monedele alea nu-mi erau de ajuns. Parul mi-e la fel de curat ca blugii (asta ca sa nu cobor sub scaun), si per total ma simt la fel de optimist ca o pastila de ţânţari.


All in all, toata tarasenia e un fel de "post to say goodbye", pentru ca vineri plec. L-am scris acum ca sa fiu sigur ca nu ramane tot device-ul suspendat in aer, dat fiind ca am planificat si o reinstalare de Windows (pe motiv ca maica-mea vrea acel webcam functionabil). M-am gandit ca pana bag tot softu' inapoi nu o sa mai apuc sa pun la punct si blogul. So here I am. Va dedic un calduros-ca-vremea-de-afara "ne-auzim soon" si doamne-ajută.
...e o figura de stil. nu o luati personal.

frumos spus

14 July 2006
Oameni liberi
de Cristian Geambaşu


Conform teoriei lui Florin Halagian - nu demisionezi, aştepţi să fii dat afară -, Marcello Lippi şi Jurgen Klinsmann sînt nişte proşti şi nişte laşi. Nişte mari gogomani, fiindcă au renunţat să-şi mai conducă echipele exact atunci cînd erau pe val. Declaraţiile la plecare au aerul acela prefabricat din care nu înţelegi, ci subînţelegi. Nu mi-a fost uşor să iau această decizie, dar vreau să petrec mai mult timp cu familia mea, zice nevasta lui Klinsmann prin vocea soţului său învingător al unui război pierdut. Rolul meu la naţionala Italiei a luat sfîrşit, anunţă Lippi, care pare să vorbească el însuşi. Gata, finito!

[...]
Te retragi din scenă nu cînd nu mai ai voce, ci atunci cînd simţi că te lasă vocea.
[...]
Selecţionerul, mai puţin gluma proastă numită Eriksson, munceşte cumva în slujba comunităţii, fără să-şi neglijeze însă cariera. Cu recomandările semnate CM 2006, ei au libertatea de a alege orice şi de a fi doriţi de oricine îşi permite.


Că va fi naţionala americană pentru Klinsmann sau un mare club european pentru Lippi, nu contează. Oamenii au muncit bine, au transpirat inteligent, avînd apoi decenţa să nu acţioneze subversiv, să nu apeleze la şantaj sentimental, rămînem dacă ne urcaţi în grad, dacă ne daţi un hotel în Alpii Bavarezi, castelul lui Ludwig al II-lea în locaţie şi alte chestii de genul ăsta. Pleacă senini către o destinaţie pe care şi-o vor alege nu doar după mărimea salariului. Asta înseamnă, printre altele, să fii un om liber.
articolul intreg in Gazeta Sporturilor

protect me from what I want

11 July 2006

vorba cuiva, la faza asta le-au tras o mica aroganţa. Orange celor de la Vodafone. screw Shakira. welcome Placebo. (Depeche doesn't count)

eu o sa ma ghemuiesc intr-un colţ si o sa astept cuminte difuzarea inregistrarii pe tvr B-)

e cam gata. delay


mda.. estate italiana

u-bahn.

09 July 2006
2 din 3 poarta ochelari si nu sunt foarte inalte. 1 din 3 este trecuta de 30 dar incearca sa nu-si arate varsta [...] 1 este retrasa, celalalta curajoasa si cealalta.. trecuta de 30..
ineditorialul lui Panduru, despre violonistele din metrou :))

a design for life?

07 July 2006
incercand sa fac ordine prin lucruri, azi am gasit niste mostre ale talentului. al cui?

al meu


si al lui Pleask


primul e versiunea umana a lui Fizz (cunoscutul morocanos de fizica), iar al doilea...

Becks, unde e cheia?

02 July 2006
eram neincrezator inainte de meci, chiar impacat, pe undeva, cu ideea ca isi vor rata obiectivul, pentru ca dupa prestatiile precedente lasasera impresia de anemici, inconstienti, in masura in care nu au dat deloc impresia ca s-ar putea mobiliza.
in realitate, "11"-le englez semana mai mult a "6". Terry era inca nesigur dupa interventiile ratate in meciul cu Ecuador, Beckham risca in orice moment sa-si murdareasca ghetele vomitand, Lampard isi ruga insistent picioarele sa il asculte macar 45 de minute, iar copilul teribil -bulldog in devenire- Rooney nu facuse pana atunci decat sa confunde mingea, lovind puternic in bidoanele cu apa de fiecare data cand era schimbat. ce ar mai fi de zis despre Paul Robinson, portarul devenit titular pentru ca putea sa comita cu 3 gafe mai putin decat rezerva?
insa contrar premiselor, inca din prima repriza britanicii au iesit prin pase din jumatatea proprie, lucru ce merita o serbare campeneasca (?). au facut chiar mai mult elevii libidinosului Sven, reusind ca timp de 30 de minute, plus alte 30 de prelungire, sa reziste fara cainele preferat. astfel s-a renuntat la Joe Cole in favoarea lui Peter Crouch, acesta din urma dovedindu-se neobisnuit de tehnic pentru standardul sau. inlocuit a fost si capitanul alintat ca berea nemteasca, lasand locul fantasticului Aaron Lennon, care, la cei 19 ani, a intors de 3 ori intr-o repriza toata apararea portugheza. complexat de schimbarea ramasa la dispozitie, prin 119' Eriksson l-a aruncat in joc pe Carragher, scotand chiar pustiul aflat in forma maxima. atat de benefica mi s-a parut inlocuirea asta, incat am renuntat a mai privi penalty-urile.
am aflat ulterior ca Gerrard a cedat presiunii (cat a trebuit sa asteptam pana sa vina si momentul asta!), cele 45 de minute ale lui Lampard expirasera demult, iar Carragher, evident, se descurca mai bine la repetitii.
cu alte cuvinte, a fost semnalul dupa care chelia lui Sven iese pentru totdeauna de sub protectia bancii tehnice a Angliei, in loc aparand parul roscat al lui Steve McLaren. sa speram ca numele asta nu are acelasi efect ca in cazul Formulei 1.
in rest, daca e rosu e de bine.

later edit: stiustiu, intre timp Spice Boy a renuntat la banderola. gg










Say hello for me:
The Amsterdams
Fredo & Pidjin
Cathartic Media
SDC
Radio Alternativ