la dracu' si cu Hattricku' asta.
azi, debut de sezon. zic MOS, ca tocmai dadusem PIC in cupa. rezultat mai mult decat fantastic, cu nici un event tot meciul(!). asta desi sezonul trecut il batusem cu scoruri categorice, in ambele tururi.
e clar, randomul apare exact cand e viata mai roz.
sau poate o fi fost vreun bug :-s

si ce frumos a ilustrat gazeta trecerea brusca de la stapani ai Universului, la napastuiti ai acestuia.

minutul 86. situl gsp avea stire: "Dică lipseste in finala !"
minutul 90. aceeasi sursa facea cunoscut faptul ca "Dică lipsea in finala.."

e regretabil ca nu invatam niciodata din greseli. pana nu vom face asta, nimic altceva nu ne va putea ajuta, in drumul spre succes. nici macar calugarii de la Athos.. 8-|

si iata cu ce m-a cadorisit pe ghiozdan, acelasi geniu de mai devreme :)
frumushatza de stencil.

banc de la ei.

"GB intr-un club. O tanara il intreaba:
-Dansati?
-Nuu faa, asaaa meeeerg eeu! Bagami-as p. in neamu' tau si-a lu' Dan Voiculescu!"

noutati de la Pleask..
stiai ca o nuca de cocos cazand din copacul-mama e de o mie de ori mai periculoasa decat un rechin infometat* ? ei bine, ar fi timpul sa afli.. pentru ca, anual, mai bine de o saisprezecime din populatia globului moare din cauza unui coconut care cade pe o traiectorie nefericita.
ok, asta era evident.. dar ce se ascunde totusi in spatele acestor "intamplari"..
nuca de cocos, oricat de proasta ar parea.. stie ea cand si unde sa-si dea drumul ca sa faca victime.
iar dupa crima, urmeaza natural.. odioasa intrebare intre prieteni... "cand ai dat in cap ultima oara?"

(*) - si daca dupa "Falci" ar urma un sequel pe masura, "Coji" sa zicem?

super concert difuzat de Antena 1 sambata noapte. Robbie Williams, prestatie de nota 10! Hot Fudge pur si simplu m-a ridicat din scaun. ce sa mai zic de Angels...
genial si concertul James Blunt, a carui reluare am vazut-o aseara pe Acasa. e nemaipomenit omul asta live. plus ca am ramas cu balele curgand cand am vazut ce chitari poseda dudul, si ce fain le schimba dupa fiecare cantec. ca pe sosete :>
:"> mi s-a mai intamplat o chestie. tot sambata noapte, tot pe Acasa. dupa terminarea showului lui Pavarotti si ai prietenilor lui de la bloc, mi-era prea lene sa ma ridic si sa sting tv-ul, asa ca am mai mentinut pozitia culcat pe pat. cam pana pe la 5 dimineata. fara premeditare, m-am uitat la Pacatele Evei. 2 ore. rezumatul serialului, si ultimul episod. ce scenariu... ce regizare... fara cuvinte.. o capodopera!
totusi, nici acum nu imi vine sa cred ca am facut-o :-L ma simt murdar.. nu stiu daca voi putea trai stiind ce am facut... cu onoarea patata. pentru ca asta e tot ce conteaza. exact asa cum zice Felix..
"Re-re - #^$@%*& - respect si onoare !"
nonsalantilor.

si a fost Invierea.
inevitabil au fost si tonele de urari de la cunoscuti, mai mult sau mai putini prieteni, precum si mai mult sau mai putin apropiati. am fost chiar putin traumatizat de multitudinea de dedicatii, unele formulari marcandu-ma pe viata, determinandu-ma sa ma sparg la randu-mi in figuri de stil.
in principal, de retinut ca pe langa expresii, devenite de acum celebre, ca "lumina Invierii sa coboare asupra familiei" sau "sa aveti parte de un Paste calduros, plin de bucurii" si-au facut loc in gurile, pixurile, respectiv tastele friendsilor si fraze ingenioase, inovative, datatoare de fericire pretutindeni si la orice ora a zilei. amintesc numai doua, care mi s-au lipit, precum Poxipolu', instantaneu de suflet: "sa aveti parte de sarbatori cu multa pace si seninatate" si fabulosul "Paste pufos" pe care l-au produs oaresce colorati friendsi, scuzati 'expresea'.
in acelasi spirit binevoitor, iti doresc si eu ca lumina Pastelui sa iti patrunda adanc, in suflet, si sa iti incalzeasca corazonu'. cam pana la temperatura de fierbere.

later edit: a fost o poza undeva pe-aici, dar din cauza unei ratiuni stupide (despre a mea e vb) am scos-o ...

azi mi-am facut cadou o gluga.
bonus - un foarte fain hanorac negru. semi-forjat, cum ar gandi Pleask. sau cum ar spune el, "nou de o saptamana". ba, tare ar fi dudu asta daca ar sti sa mai taie din bucle, macar cateodata, cu friendsii.

i(n)noit e si Cristi de ceva timp.
status: "nu m-am ras de 3 zile, da' blugii is noi. iar mi-am pierdut pana". parca si vad completarea... "Fenderu' plange" :D

random, anunt ca raicaca asta se pupa cu Schumacher pe ascuns de cateva luni. saptamana asta si-au facut relatia publica.
transferul e sigur. din 2007, Kimi alearga pentru calu' ("cabrat" ar spune Miki Alexandrescu; eu nu).
ba, eu inteleg ca McLarenu' era cu malformatii... dar de ce tocmai la Ferrari? va fi insuportabil sa-l vad iar pe Jean Todt zambind =((

in alta ordine de idei, la ora asta Arsenal (se) joaca cu Villarreal. piece of cake...vor juca finala.
garantat.

hai la multi ani - nu mai stiu a cui e ziua, dar a cui e noaptea?? cine e de vina ca esti (dez)orientat ? e soarele. asta care de obicei vorbeste neincetat prostii. confuz, incerci sa scapi. ridici mainile sus cerand ajutor, dar nimic. le inalti si mai tare, sperand ca te va auzi cineva. tarziu, copilul rebel din tine se simte chemat. el iti aduce aminte ca e a saispea oara cand o iei razna.

la multi ani, Red.

reiau intamplarea de miercuri, printr-o poezie a lui Mihnea Blidariu aparuta in Tiuk!

ce-am primit azi de la friendsi pe yahoo..

"Immortal take the number two spot with this pic, and for good reason. LOOK AT THOSE FUCKING SHIN GUARDS! Since when did Satan have his own ice hockey team? (...)"

dementiale comentariile dudului, pe marginea pozelor unor grupuri de black metal =))

mai e de spus ca am descoperit noua piesa RHCP, de pe Stadium Arcadium, album ce va aparea in mai. vorbesc despre Dani Californication, melodie legata de vechea (dar geniala) By the way. mai beneficiaza si de un videoclip trasnit, demn de urmarit.

ciudat a fost ca la prima auditie nu m-a impresionat deloc, dar dupa ce i-am dat play inca o data eram chiar uimit, si inevitabil determinat sa o reascult.
baga !

crestin.
ieri, in ora de religie am parasit incinta spre a ajunge in timp util la Victoria, cinema unde rula Broken Flowers. dupa un tramvai 13 ce a mers cam la fel de repede ca bicicleta mea, a urmat intrarea in sala, imediat dupa terminarea reclamelor, exact cum e mai frumos sa vezi un film. m-am impiedicat constiincios de vreo trei scaune, pana sa descopar unde ma puteam aseza.
da.. era bezna. totusi, am putut observa ca mai erau inca doi oameni in sala. ba chiar trei cu tot cu proiectant (am realizat cu ocazia asta ca la cinema e bine sa fie cat mai multa lume, nu neaparat pentru profit, cat pentru ca se face mai cald in sala).
pelicula faina, desi putin weird. remarcabila si coloana sonora, some strange travel-music. mi-a ramas in minte finalul subit, ce se deschide oricarei interpretari.


penibil.
am descoperit cum transforma iesenii o chestie tare intr-una ... moale. e vorba despre editia locala pentru 24-FUN, administrata de Ziarul de Iasi (din cate mi-am dat seama). dintre bucuresteni apar doar Dobro, Jean-Lorin sau Dragos Vasile.. si astia cu articole de acu' doua saptamani. in rest, te delecteaza bastinasii. mai exact, Cip Iesan scrie in stilul Po(n)mpei, nimic impotriva. Dar parca nici in comun cu |virgula| contextul. Iar Emilia Chiscop, aparitie obisnuita in Suplimentul de Cultura, scrie aici sters despre Röyksopp, salvand-o (temporar) doar secventele preluate de la jurnalisti BBC.
"Bai ornitorincilor", daca nu va puteti ridica peste nivelul mediocru (sinonim cu presa din teritoriu), macar lasati-i pe adevarati sa se desfasoare !

e rau cand devii editorialo-dependent..

S-a luat curentul. Noroc !
de Mihai Dobrovolschi

Pe intuneric totul arata altfel.

Noi, astia care am plecat devreme de sub fusta mamei stim ce inseamna sa traim fara curent. Ma rog, unii dintre noi. Se intampla sa n-ai bani, sa uiti, sa crezi ca e gratis si nu-l platesti. Suna simplu, e simplu. Mi-au taiat curentul. Se furiseaza un calau, ca un spion pe divx, si taie ezitant un cablu. Bang ! Bezna si liniste. Cand esti singur in casa, venit la douaj de ani dintr-un orasel familiar in Bucurestiul haotic si mare, te apuca groaza. Am dormit atunci cu cutitul pe noptiera. Eeei, da' ce-am crescut. Sambata trecuta, spre seara, am intrat cu Seba si Carmen in apartamentul lui din Brasov, parasit de cativa ani, sa bem un sprit. Veneam de la o taiere de mot, noaptea aveam un cocktail. Spritzstop. Intram in casa, clac-clac la intrerupatoare: bezna si liniste. Ne-au taiat curentul! Aia e. Carmen se culca, noi ne asezam, desfacem sticlele, aprindem tigarile. Frigiderul nu exista pentru ca nu zornaie, televizorul nu exista, suntem numai noi doi, in intuneric, cu vin, vorbind. Alteori am fi vorbit despre sex, masini, nemti sau telefoane mobile. Dar intunericul isi cerea tacut (cum altfel ?) gravitatea lui. Am incercat politica, Ba-secu, planuri de viitor, firme. Nici una nu rezista probei intunericului. Se cerea ceva important. Nu intunericul ci linistea lui ne-a purtat gandurile spre Dumnezeu. Isteata, trecand prin Munchen, arabi, evrei si crestini, ne-a dat curaj noua, sufletelor, sa vorbim. Despre evanghelii, despre bunatate, despre arhanghelul Gavril si Mahomed. Fain a fost! Era ca un echilibru, cumva. Despre ce altceva ai putea vorbi pe intuneric, daca nu despre Lumina ? Suna simplu, e simplu. Si ?

sursa: 24 FUN

una noua de la cusurgiu...

"Asculti Oraşul lui Boariu.
Asculti Topul Oraşului lui Boariu.
Asculti deci, TopOraş !"


http://www.cityfm.ro/live.php?Lang=ro

te-ai intrebat vreodata cum e ca niste chiulăi sa te ia prin surprindere, sa te puna la pamant si sa iti care brusc picioare in gura?
nici eu, insa azi am trait senzatia. toata treaba pentru un obosit de Nokia 1100..

si ca sa nu va faceti sperante in van, stimati conducatori orbi ai natiunii, va garantez ca peste doi ani veti avea inca un locuitor in minus in tara asta subnutrita..

sa traiesc bine...
oook.. si voi sa muriti incet!

iti prezint un text scris pentru revista scolii, despre un subiect pe care l-am mai utilizat de multe ori, dar care nu inceteaza sa ma fascineze. il public aici pentru ca ma cam indoiesc ca va aparea in revista.


Prielnic S.R.L

Nu cred ca exista vreun locuitor* al supra-motorizatului nostru oras care sa nu fi circulat macar o data cu microbuzul.
E simplu si ieftin, dar mai presus de asta cu totii apreciem confortul, rapiditatea si frecventa masinilor pe traseu. Nu trebuie uitate nici designul futuristic sau atmosfera din interior, pentru ca dincolo de aparitia grandioasa, microbuzul semnifica o stare de spirit; un spatiu aerisit, niste oameni caldurosi si bine intentionati care chiar fac dus periodic, dar mai cu seama un sofer simpatic care atunci cand misca mainile pe volan aduce spre pasageri un danf subtil de capsuni. Pretul de un leu al biletului e strict simbolic, cetatenii fiind dispusi sa dea mult mai mult pentru a pune piciorul in maxi taxi. Da, ar valora chiar si dublu. O calatorie de doi lei...

later edit: (*) - in categoria asta nu intra si angajatii primariei

iata ceva antireclama facuta LIIS-ului.
tare as vrea sa o vad pe 'Popeasca' cum mai ironizeaza si articolul asta, e adevarat scris cu prea mult zel, dar pornit de la un aspect cat se poate de real.
jenibil sa conduci ditamai liceul si sa dai motive unor astfel de vanatori de "senzational" sa-si vanda publicatia.
oh da.. albastru regal ..

Bacovia, universul liricii
de Catalin Matei

Mi-am adus aminte, azi, dupa niste ani, ca am scapat de comentarii literare. Si, ca sa ma razbun...

Prin poeziile sale, George Bacovia creeaza inca de la inceput - cum avea sa scrie si Lovinescu - "o atmosfera de coplesitoare... o atmosfera de plumb, in care pluteste obsesia... fiintei organice din plumb".
Bacovia devine un poet plumburiu cu un contur original din plumb prin care se impune distinct de la primul sau volum de poezii "Plumb", ca un poet autentic si, cu o tonalitate cu totul noua, metalica, in poezia noastra de pana atunci, simbolista, alaturi de Dimitrie Anghel, de Ion Minulescu si altii, unde Bacovia ocupa un loc aparte pe un pedestal. Cerul poeziei bacoviene e greu, de plumb, normal, inabusitor si rece, gata parca sa se prabuseasca ca un plumb peste oameni, strivindu-le capul si picioarele ca in timpul unui accident de munca cand un tractor Universal 650 a scapat dintr-o macara; orizontul din plumb intre marginile caruia aceasta poezie "Plumb" isi vibreaza acordurile sumbre este inchis cenusiu, cu nuante de plumburiu deschis, poate si 5% lila, strabatut de corbi negri desi gugustiucii mergeau la fix fiind ca din plumb si strigand "plumbustiuc".
Nu si in volumul "Plumb" (1916), Bacovia este un poet al ploii, poate cel mai mare poet al ploii din literatura noastra ever. Peste targ, peste Kenvelo, peste Terasa Doamnei, pretutindeni ploua fara incetare, obsedant, aparator, rece si dezolant, nu ca in poeziile cu plumb.
Bacovia este un inadaptat in societate la fel ca si Eminescu si la fel ca acesta, manifesta o aversiune puternica fata de plumb, tabla galvanizata, masti de sudura, electrozi si nori. Din pacate, aflate la celalalt capat al liricii, argintul, staniolul, oglinjoarele si cositorul nu apar niciodata in poezia lui. Pacat.

sursa: 24 fun

sa iti mai spun titlul filmului*? nu cred ca e nevoie.
de data asta se topeste tot ceea ce inghetase in prima parte. la fel de vii raman insa personajele: Scrat(Chris Wedge) obsedat de ghinda lui, Manfred(Ray Romano) posomorat si ingrijorat de disparitia speciei sale, Diego(Denis Leary) aparent dur duce de fapt lupta grea impotriva aquafobiei, iar Sid(John Leguizamo)... Sid ramane acelasi.
pe parcurs apar si alte 'animaluri', ca Ellie mamutul - opossum(Queen Latifah) cu care Manny isi va intemeia o familie, Fast Tony ahtiat dupa castiguri obtinute pe orice cai (Jay Leno), sau Crash si Eddie adevaratii opossumi din film (Seann William Scott si Josh Peck).

trebuie sa spun ca am intampinat ceva dificultati in a-mi gasi soundtrackul pentru 4 aprilie.
am rascolit mult prin playlist pana sa ma opresc la sarmalisti. nu stiu daca am fost prea satul de orice altceva sau pur si simplu asta mi-a trebuit. anumite lucruri sunt insa certe..

- eram cap-sec, exact ca robotii-n star trek, dar am facut totusi testul la romana \:D/.. ce mai conteaza ca juma' de lucrare am scris-o cu pixul profesoarei ?
- rapirea din serai se amana pe termen nelimitat, pentru ca (nu-i asa?!) poti foarte usor sa o iei de pe retea !
- tara te vrea prost, si asta la orice ora a zilei; imediat ce vorbesti putin peste media normala, esti aratat cu degetul si dat drept contraexemplu (Mardale stie mai bine)
- scandalul e in ochii tuturor obositilor din autobuz; manelisti sau nu, ei citesc oricum prin pletele tale ca in casti iti canta Nargaroth.. par a se gandi la aceeasi, veche si nitel contorsionata propozitie .. "nu inteleg educatia lor care-a fost"
- si ooh da! campion de biliard, aspiratia ta de toate zilele ...

am concluzionat o concluzie.
cum ca timpul aduce atat plusuri cat si minusuri.

azi mi-a fost adusa (cu intarziere) vestea ca s-au introdus autobuze pe ruta 28ului.
cat se poate de imbucurator.

si tot astazi am decis sa fac reclamatie scrisa impotriva hartiei igienice pe care o cumpara tatal meu. parca ar fi superoferta ascunsa. la fiecare sul primesti scobitori gratis (fara vreo intentie din partea producatorului).
un pic mai intepator.