vorba lu' Morrissey.
te trezesti dimineata, te uiti pe geam, cer senin. te intorci de la baie, te mai uiti inca o data pe fereastra, just in case... si ce sa vezi, innorat. adevarata tragedie apare cand iesi afara si iti dai seama ca ploua in toata regula. la fel cum a spus un prieten alternativist, cineva se joaca cu tine.
mergi prin apa cat de incet poti. faci asta pentru ca stii ca te-ai trezit mai tarziu decat de obicei si oricum nu mai gasesti pe nimeni cu care sa imparti taxiul pana-n Copou. asa ca daca tot te duci pe jos, macar imiti melcul ca sa nu obosesti luand dealu' in 'peptorali'.
so, traversezi strada cat de cocosat posibil, rizand de lumea care ride de mersul tau si injuri in gand soferii grabiti care prin praful starnit iti acutizeaza acneea. in lipsa de alt peisaj, admiri un graffiti execrabil, "La Multi Ani Ami!". astfel, te trezesti brusc fredonand in mod anemic
Amie a lui Damien Rice. de vesel ce esti.
ajuns la scoala iti dai seama ca ar fi fost o idee stralucita sa nu apari, fiind iar una din orele acelea in care stai degeaba, dupa ce ai cazut in prealabil la invoiala cu profa. dupa un control inopinat la coloana vertebrala, executat de niste harciogi in studiu carora li se terminasera cobaii, dai cu ochii de Mirlan, care in mod cu totul surprinzator, asteapta raspunsuri de la tine exact atunci cand, din motive obiective, nu i le poti da.
peste un ceas Tanarul, suferind de o vizibila astenie, iti aduce un test peste care sta scris cu pasta rosie un --5 (minus minus cinci). deci aduci recunoscator ofrande zeilor ca nu l-au lasat sa-ti treaca 3 in document.
uitand repede de multumirile catre Zamolxe, iesi din sacru si te indrepti spre profan. sau cel putin asta pare ca relateaza Eliade la ora de romana. tu nu ai cum sa stii exact, pentru ca in loc sa fii pe frecventa profesoarei, incurajezi niste copii de a 5a care fac slam uri nebunesti. magnific. numai ca, automat iti aduci aminte de skill-urile tale la bagat mingi in cos, undeva pe la level 16.
in aceeasi maniera de mai sus, sfarsesti in a-i critica pe cei care iti critica modul de aruncare. pentru ca ai un stil propriu. stilul fluture.
pleci intr-un tarziu inapoi spre casa. o iei pe jos, preferand sa bagi un palmier decat sa dai bani pe biletul de maxi. plus ca afara s-a facut frumos, intre timp. la un moment dat observi ca rebeliunea parului tau oripileaza un dudel de 5 ani. te ciufulesti si mai tare si inaintezi.
revazand cartierul natal prinzi un strop de curaj, gandindu-te cate greutati ale vietii ai avut de infruntat azi. trec insa cateva minute si iti dispare starea. cu alte cuvinte, tocmai ai remarcat ca maine o iei de la capat.