Am dificila misiune de a vă anunţa că există nume mult mai triste decât Mihai Mironică. Oricât de mult v-ar scădea moralul la clasica poantă cu "Maronică", nu imi e deloc greu să estimez reacţia la intâlnirea următorului personaj.
Este vorba de tantea care se ocupă de subtitrările filmelor de la tvr, in special de textul pentru Finding Neverland. Da.
Şi cum să mai vă esplic, doamna Guinea, căci aşa o cheamă, a avut mai mult ghinion decât aţi putea crede. Pe lângă probabilitatea de a se afla şi acum in posesia titlului de "domnişoară" (din motive de-nţeles), dumneai mai suferă şi de o denumită acută, cunoscuţii putându-i-se adresa şi pe numele mic.
Concret? Salomeea. Nu Sanda, nu Suzana, nu Săniuţa. Parinţii ei au decis că e mai potrivit Salomeea, şi nu-i poate judeca nimeni pentru asta.

Aşa că ar fi de gândit câteva posibilităţi:
1. Doamna e o conservatoare indoctrinată, şi prin urmare va coresponda prin scrisori, pe care, inevitabil, le va iscăli Guinea S.
2. Faţă in faţă cu cineva, dumneai se va prezenta ca Salomeea Guinea, Operator Subtitrare.
3. In faţa legii va răspunde, ca noi toţi, cu fundul in sus, figurând in registre ca Guinea Salomea.

Şi, poate o să par rău, dar admiţând ipoteza unui soţ, e imposibil ca acesta să nu fie niciodată căutat de vreun vecin de deasupra: "Bună ziua doamna Guinea, porcuşoru' e-acasă?"

Incep să cred că, de fapt, m-am născut pe 1 aprilie şi in fiecare an mi-au amânat ăştia petrecerea cu câte o zi, ca să nu mă simt prost. Asta ar putea fi o explicaţie pentru multe.
De exemplu, săptămâna asta a plouat de-a rupt.

E pe bază de pokemoni. Tot ce ne inconjoară, la un moment dat, se datorează in mare parte proştilor. Pot apărea idei cu carul, cât timp nu există şi oameni care să le susţină, ele sunt egale cu zero.

De exemplu tu, creatoare de modă, te trezeşti intr-o zi cu o durere de coloană şi zici "Vreau să fiu berar. Nu primar, că primar e de porc". Ori că ai o idee bună, ori că ai o idee proastă, nişte susţinători adecvaţi cauzei se vor găsi, astfel că, in cele din urmă o să ajungi candidat la berărie, contrar tuturor regulilor de bun simţ.
In alt caz, ar fi posibil ca rezultatele tale pe plan profesional să te mulţumească intr-atât, incât intr-o zi insorită să stabileşti, in cadrul unei intruniri cu neuronul, că vrei conferinţă publică pe tema noului mediu de comunicare, deci despre nimic. Blogărul din tine va zice da, urmat indeaproape de restul de aplaudaci cu hi-q peste medie.
Sau, e posibil ca intr-o altă zi, din poziţia de şef de ziar să spui "Bă, ce rău o duce ţara asta. Pun pariu că e din cauză că in Moldova incă nu există mitropolit. Ia să trag eu o impresie pe prima pagină despre drama unei sărbători pascale fără de ips mielul-şef !" Şi-i dai cu intenţia inainte, intr-un crowd surfing de zile mari, conform regulii.

Dar ce e de făcut când numărul idioţilor care te poartă pe palme atinge pragul maxim suportat? Hă hă hă. Atunci or să apară lucrări de inlocuire a ţevilor de apă, care se vor intinde vreme de şase luni, pentru ca volumul de lucru să pară mai mare. Tot atunci informatica va fi predată in şcoli de medici veterinari, care dupa ce işi scot lecţia la plimbare lasă tot căcatul in urmă, spre a fi curăţat de o carieră in domeniul salubrităţii.
Iar, in ultimă fază, când cantitatea de aplauze o va depăşi pe cea a ideilor făcute publice, ne vom trage toţi ţoale de firmă, cu patru numere mai mari, şi ne vom târî cururile pe statuia din centrul oraşului. Bă, cât mai avem de aşteptat...